Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Îți amintești?!
Ți-aduci aminte, Ioane (vai, pardon!)
Ce primenit erai... Și pus în tron...
Și te-ntrebai: (da nu-mi putuși vorbi...)
- De ce mi-ai dat o palmă într-o zi?!
Eram copii, eu mult mai slab, mai prost...
Să-mi amintesc nu are nici un rost,
N-am mai avea nimic de împărțit.
Și totuși este logic să fim chit.
................................................
Hei, cum eram doar noi, te pălmui.
(Năduful meu strâns ani la rând cu sete...)
Când coana Leana, nora, te privi,
Erai întors cu fața la perete...
S-au întristat, cum (ce firesc era)
Dar una zise (cât de speriată)
- Pesemne vine mâine să ne ia.
- Păi, tu, dar nu și eu i-am fost amantă!
- Bătu-l-ar boala dracilor odată!
Să-l tămâiem, poate i-o fi de leac...
Ptiu, drace,-mi scuip în sân dac-am să scap.
Că mi-a promis cândva și zis-a bine:
Când moare, mă va lua cu el, pe mine.
Să-i pui și-o ceapă-n tron și patru fuse...
Și Leana, speriată, le și puse...
Să-i pui și piepten, că era fudul
- Că bine zici! O să te-ascult acum.
Să nu-i spui mamei soacre, ca mă ceartă.
- Of, Leano, cât mai ești și tu de toantă!
Din locul meu, pios, zâmbeam amar.
- Să îți ajungă, iaca, drac șprințar.
Mi-ai luat amanta și m-ai îmbătat,
Mi-ai luat nevasta, singur m-ai lăsat...
Acum să-ți placă să mănânci papară
Că n-ai să te ntorci la mine iară.
Eram dator să-ți dau ce se cuvine,
Deci, dormi în pace, pui de mărăcine.
Că roata vieții iute se întoarce.
Păcat! Că bine-ți stă la patru ace...
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
din
Culorile sufletului
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice