Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
De-ar fi...
De-ar fi să-ngenunchez de mii de ori,
Aș săruta și piatra-nsângerată...
Să mă trezesc cu tine-n brațe-n zori,
Dar tu, tu ai o inimă de piatră.
D-ar fi să plângă mângâierea ta
Tânjind după săruturi de lumină,
Surâsul meu din ceruri te-ar chema
Și te-aș iubi cu patimă divină.
Ca o hermină-un gând neiertător,
Mirific, pendulând de necredință
Te-a aplecat, păcat, către-un alt țărm
Iar tu acum ești val de umilință...
De-ar fi să pleci cu gândul la trecut
Și să te-ntorci... Dar cu putință-i oare?!
Un înger de lumină te-a răpit,
Iar eu te caut țărm ascuns de mare...
Cu lacrima privirea ți-aș clăti
De sângerii care-ți rănesc destinul,
Aș face tot ce omenesc ar fi...
Dar gândul meu mă-mbată precum vinul...
Și sângerii care-ți rănesc privirea
Ciopliți în gândul meu, i-aș risipi...
Al tău e timpu! - A mea nemărginirea!
Întoarce-te și nu mă părăsi!
Îți amintești?! Sub dulci înfiorări,
Ne promiteam și cerul și pământul
Dar visul nostru s-a sfârșit în zori...
Și între clipe s-a oprit cuvântul...
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
din
Culorile sufletului
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice