Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Te aștept să vii (răspuns la poezia Lilianei Trif)
Canioane strânse, -nlăcrimate pagini
Înspre depărtarea-n care ai apus,
Lasă gânduri stranii, spre tine să zboare....
Eu străin sunt încă și cu gândul dus.
Peste cerul putred, printre curcubee,
Risipiți, sunt sângeri și parfum de vis
Caută spre stele alte începuturi
Țeluri fără noimă și de neatins...
Travestit în înger de sticlose lacrimi,
Peste pragul vieții treci cu îndrăzneală,
Nu îți stau în cale nici tăcerea nopții,
Nici iubirea, pură, ca o catedrală.
Incisivi, haotic, erodează taina
Și-ndrăzneala-aceea de-a ne fi iubit...
Fantezii bizare, calcă bănuiala
Că iubirea noastră, azi, ar fi murit.
Noi suntem destinul aripilor frânte,
Păsări fără aripi, ancorate-n cer...
Ne-am brodat lumina vieții cu tăcere
Și-am rămas acum, c-o inimă de fier.
Peste cerul putred, printre curcubee,
Unde căutarea urcă-n veșnicii,
În genunchi de sticlă, stau și-mi cer iertare
Și te-aștept, iubito... Te aștept să vii!
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
din
Culorile sufletului
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice