Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Noi, pământenii...
Noi, pământenii...
Din praf de stele ne-am născut,
plămădeală divină, cu suflu viu nevăzut,
în gemete și repezi transformări...
iubirea, scânteia vieții pe planeta Pământ
să o slăvim, să o salvăm,
nu în picioarele prostiei s-o călcăm.
Din praf de stele ne-am născut,
viața în universul viu să o perpetuam,
miracolul iubirii nicicând să nu-l uităm,
căci altfel viața în calvar o transformăm...
și raiul ei va fi definitiv pierdut.
Din praf de stele ne-am născut,
într-un rai verde cu ochi plini de lumină și culoare,
mai frumos ca orice moft modern din lumea mare;
ce altă iubire să ne mai dea Dumnezeu?
puterea conștiinței noastre
când il va înțelege oare?
Dar, se pare,
că de ce ne este frică nu scăpăm,
majoritatea celor răi ne împresoară,
spiritul vieții și scopurile ei...
se scaldă în grave anemii,
mesajele Abecedarului divin
de multă vreme nu le luăm în seamă...
de mult nu le înțelegem.
Unde e calitatea viselor omenești?
raiul lor în ce il transformăm?
cu lacrimi de îngrijorare,
ar trebui cu toți să ne întrebăm,
"Je suis Charlie?"
poezie
de
Valeria Mahok
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice