Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Să fiu iertată!
Rapsozii toamnei mele în gânduri se strecoară,
În timp ce frunza cade pe-aleea depărtării,
Vestale rătăcite destine trag de sfoară,
Aprind făclii de dor la țărmul înserării.
Trec dealul amintirii cu aripi de nălucă,
O siluetă-n brațe naiv o mai cuprind,
Suspină greieri blânzi, pe treapta clipei urcă
Chemări nedeslușite, în nopți ce se divid.
Luceferii jertfesc dorințe-n vieți grăbite.
Prin ramuri desfrunzite pășesc șovăitor
Neputincioase stele, în salbă de ispite,
Tresar înlăcrimate-n petala unui nor.
Predestinata vină, ce uneori mă doare,
Aceea de-a iubi cu suflet pur, întreg,
O voi lăsa să ardă în snop de resemnare
Pe-o palmă a uitării, parfumul n-am să-i neg.
Pe drumul înspre tine doar netrimise vești
Se vor mai zbate tainic la felinare stinse,
Regrete șifonate vor tresări-n calești,
Absențe delira-vor, oftând pe câmp de vise.
Oprobiu cer iubirii instanțe-acuzatoare,
Pledez fără tăgadă, iubind sunt vinovată,
Pe fila vieții mele cer doar o adnotare,
Cu-nsângerate lacrimi semnez: Să fiu iertată!
poezie
de
Ines Vanda Popa
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice