Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Derbedeul
Șterg a ploii ude măturoaie
Găinațul salciei din greu.
Scuipă, vânt, frunzișul ptin noroaie-
Sunt și eu, ca tine, derbedeu.
Tare-mi place ca să văd hățișuri,
Precum niște boi cu pasul rar,
Care, pe sub burta de frunzișuri,
Își mânjesc genunchii-n bălegar.
Iată, iată roșcovana-mi turmă!
Cine-o să cânte-ar fi mai breaz?
Văd: amurgul linge orice urmă
Care-o lasă omul pe izlaz.
Rusie de lemn și de eresuri!
Numai eu ți-s cântăreț, să știi!
Sunt jivine triste a mele versuri-
Le-am hrănit cu mentă și răchii!
Miez de noapte, cu ulciorul lunii
Laptele mestecenilor ia-l!
Brațe-cruci întinde să sugrume
Țintirimul răstignit pe deal.
Peste măguri umblă-o neagră groază,
Picură venin hoțesc pe plai.
Însă mintea mea-i la jafuri trează,
Sunt și eu din fire hoț de cai.
Ați văzut în noaptea cea pustie,
Clocotind, vreo oaste de mălini?
Mi-ar sta bine-n stepa alburie
Furișat, cu ghioaga grea în mâini.
Ah, pe cap frunzișu-mi se destramă,
În robia cântecelor gem.
Ocna pasiunii mă înhamă
Să râșnesc poem după poem.
Dar, nebune vântule, fă bine
Frunzele de scuipă-le mereu
Chiar dacă-s "poet", eu ca și tine
Și în cântec sunt tot derbedeu.
poezie clasică
de
Serghei Esenin
, traducere de
Emil Iordache
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice