Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Copiii străzii - prunci orfani
Bastarzi de vis, bastarzi de toate,
Încununați de ne-cuvinte,
Cine iubirea sa le poarte
În sanctuar de oseminte?!
Cine să mângâie tăcerea
Atâtor răni?! Cine să poată?!
În genocidul neființei
Doarme a lumii-ntreagă sloată...
Pământul, leagăn de durere,
Le-a fost o viață așternut,
Sărmani ai epocii moderne...
Ei n-au avut un început!
Sentința lor le fuse dată
De a șe naște în neant
Și în mizerie deodată...
Cu lacrima s-au conjugat!
Flămânzi, murdari, prin serpentine
De chinuri și de nefiresc,
Ori trist uitându-se la mine,
Adesea, Doamne, îi găsesc...
Le-aș da fărâmă de lummină,
În gând credință, în ochi rugi,
Căci ei sunt bulgării de aur,
Iar noi, cei mulți, rămânem stânci...
Copiii străzii, prunci orfani
Purtând poveri prea greu de dus.
Ei cer un zâmbet, nu vor bani...
Voi mângâiați-i cu-n surâs,
Fiindcă sunt prunci ai lui Iisus.
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice