Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Dor de primăvară
A venit o vară cruntă,
atât de timpurie,
Pentru inima-mi cu dor
ce tot încă mai arde,
În foc de amintiri
de martie și aprilie
Iar mai, grozav, își varsă
văpăile-n cascade.
A sa dogoare-o simt
ca pe-o stranie simbioză,
În care-i hranit florarul
de luna lui cuptor;
Primăvară, e doar clipa
suspendată de o poză,
Ca un strop de apă rece
într-un încins ulcior.
.
Dar însfârșit spre seară,
un nor imens se-ntinde,
Pe cerul tot mai roșu,
t ot mai incandescent
Iar dorul meu de jar
și aerul fierbinte
Se sting sub stropii desi
ce cad ca un torent.
Fiorul de aversă,
ce doru-mi potolește,
Pătrunde-n flori și iarbă,
prin fiecare fir;
În culori de curcubeu
apoi se arcuiește,
Atunci când norul pleacă
pe aripi de zefir.
Suav parfum, prin aer,
cu miresme tandre,
Ce doar salcâmii-n floare
știu ca să-l stârnescă,
Plutește ca s-aline
inimile-albastre,
In ele aducand
o pace îngerească.
poezie
de
Sergiu Mănuș
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice