Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Privește cerul
De va pleca acum această primăvară,
N-o mai chema, tu știi că n-are rost!
Nu m-aștepta în nici o altă gară,
Uită lumina-n felinare, uită tot ce a fost!
Prin nopți cu maci rătăcitori în vis,
Recheamă-mă în noaptea verii care vine!
Prin trandafiri, sărută ce ți-am scris
Și iartă-mă dacă nu am rămas cu tine!
Un vânt îți va șopti să te grăbești
Și să răspunzi îmbrățișărilor sublime!
Prin nori, te cheamă ziua să iubești
Aceste flori ce lasă-n rouă, frăgezime!
Nu rătăci vorbele-n vânturi care trec,
Așteaptă-mă și azi în versuri și poeme!
Peste-ale tale temeri o să mă aplec,
Când fulgere brăzda-vor cerul, nu te teme!
În lanul macilor de dor să nu mai vii,
Am strâns speranțe din focul de iubire!
Dar tu le-mprăștiai în zările târzii
Și-o lacrimă cade tăcută peste amintire!
Aș vrea să-ți mai răspund la întrebări,
Dar seara se așterne în suflete să doarmă.
Ne-au mai rămas sfioase remușcări
Și-ntre octave nu mai găsim o gamă!
De vor scânci viori în suflete pierdute,
Așază-ți tâmpla obosită-n drum cu flori!
Strigătului meu dă-i șansa să-ți sărute
Firave mângâieri, ce plâng între ninsori!
Așteaptă alt solstițiu înlăcrimat în gând
Și în fotografii citește-mi disperarea!
N-a fost cum ne-am dorit pe-acest pământ
Și lasă-n flori de liliac să vina înserarea!
De vor sosi cocori din țări cu bucurie,
Te voi lăsa să le privești prin gene tot misterul!
Vom face-n suflete rănite o ultimă călătorie,
Iar tu îmi vei striga din depărtări: "Privește cerul!"
poezie
de
Daniel Luca
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice