Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
După
Hai, să alegem un cuvânt drăguț, să zicem, "seară",
Și să ne cățărăm prin el în trecut,
Sau să ne așezăm pe turnul lui "Dacă", cercetând
Regatele roze pe care le-am pierdut.
Din fiecare colț schiopătează o mie
De plictiseli care spun: "Salutați-ne"." Noi suntem viață".
Hai, să înconjurăm asfințitul, să-l mulgem
Intr-o carafa și să-l bem în întregime.
Sau, hai, să împletim în arbustul cu zgorghine roșii
Efemerul imaginei noastre cenușii
Pentru a vibra în trilul vrăbiilor
Și a deveni incandescenți în clipa când se lasă roua.
Sau să tragem distanța în casă și să o înlănțuim
Ȋn colțul unei camere;
Ȋncantați de urletul ei sălbatic
Să cerșim fragmente din visul noastru.
Pretutindeni există un înțeles. Ȋl poți afla?
Am putea oare rosti fără încetare
"Iubire" până când incantația ne va face
Să uităm cât suntem de singuri?
poezie clasică
de
Norman MacCaig
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice