Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Puține vești pot fi mai neliniștitoare decât dispariția unui om, chiar dacă aceasta nu e în întregime neașteptată. O moarte, chiar atroce, este un reper sigur; dar cum poți să-ți frânezi imaginația de a produce fantasmele cele mai năprasnice în legătură cu dispariția unui prieten? Torturat, mutilat, distrus fizic și psihic în abatoarele puterii? Nici o supoziție nu e infirmată de realitate: ba chiar, poate că nici o supoziție nu este atât de teribilă ca realitatea (mințile unora, incapabile de a vedea departe, pot născoci infernuri rafinate). Poate, desigur, astfel de considerații trebuie ținute departe de familia dispărutului; dar cine ar fi în stare să mai întrețină acum speranțe false? Aceleași fantasme se perindă, desigur, până la limita suportabilității, și prin inima celor dragi; este mai moral a le trece sub tăcere, sau este mai moral a le pune sub ochii responsabililor încă neidentificați, dar bănuiți de fiecare? În această agonie pe care ne-o înfiripă imaginația și de care noi, prietenii dispărutului, nu putem scăpa prin nici un mijloc, viclenia rațiunii strecoarț totuși un gând consolator, provenind dintr-o veche familiaritate cu istoria și cu veșnica realitate a Puterii.
Ioan Petru Culianu
în
Păcatul împotriva Spiritului
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice