Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Parșiv de pervers
E lumea prea parșivă, domnule, să știi
Și cuvânt e făcut s-ascundă gândul;
Că spusa de n-ar fi și s-ar citi profundul,
Fațada ar fi de sticlă; nu s-ar mai perverti!
Chiar singur de-ți vorbești, te-nșeli amarnic
Spunându-ți că ești altul, narcoman
De gustul propriu... orișice reproș e-n van;
Ești negrul spațiului oglinzii, un fățarnic!
Cunoaștem reactivul; "Minciuna,
E adevăr întreg, spus ce gândesc!?...
Numai că spus e-un gând, mărturisesc;
Ce-nșiră un cifru, al limbii cultivat... Cultura!
E gându-ntâi, nu-i spus pe negândite!
Și gându-n sine-i filtru, vorba-i zgomot numai...
Cum veșnic, mariaj e cel crezut că mâna-i
Un gaj de viitor, jurat!?... Nesigur, fapte neîmplinite!
Ce vis stupid e vrutul scris pe frunte,
Paleativ constatator, tânjit de generații,
Ne asumat, ca și cum alții-ar fi degenerații;
Nu fiecare-n parte, în egoimu-ambițiilor mărunte?!
E animalic, recesivul grav, este un pandemic
Atât știutul, cât și neștiut... e-o facere murdară,
Ascunsă-n mistic, pioșenie globală, interplanetară...
E neagra gaură, perversa.... studiată academic!?!
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice