Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Renașteri
De câte ori ani voi renaște,
Voi trece totul în replay;
Ca timp, ce vrea uitat să caște,
Să nu-mi ia nici ușori, nici grei...
Să-mi refac pline amintiri;
Să le-am bagaj de zile negre,
Când vor diminua priviri...
Și gândurile or fi tenebre.
De câte ori mă voi renaște,
Voi prețui umanitate;
Cu știința, misticism de moaște,
Mă voi ruga în pietate...
... Să mi se lase încă loc,
Un timp, pe crusta înflorită;
S-o simt sub talpă, să mă joc
De-a viața, încă neoprită!
De câte ori mă voi renaște,
O să plâng tot ce-a dispărut;
Că nici Crăciun, An Nou, nici Paște,
Nu mai m-au... Toate s-au trecut!
Să-mi fac, oricum ar fi, senin
Din zile, nopți să am cu vise!
Plecat, să fiu un pelerin,
Să mă reîntorc prin uși închise.
De câte ori mă voi renaște
Voi sta cu mine, tot mai mult,
Atât de drag, de-a mă cunoaște;
Doar eu cu gândul, ce-mi ascult...
Să-mi pun din inimă pe jar,
Să-i gust vechile sentimente
Și din pupile să fac far;
Sa-mi dea lumini... incandescente.
... De atâtea ori, mă voi renaște
Ca să văd suflete întâlnite;
Ce-n minte, ascunse, mă vor paște
Pe veci... Și-n oasele împietrite...
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice