Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
A cincea și ultima scrisoare
Trec anii, trec, ca umbre de visare;
Pe unde cred ca esti, e amintire,
Ca fumul de destrami din amintire,
Iar chipul tau, contururi nu mai are.
Eu insami, ca-ntr-un zid de manastire
Imi voi zidi speranta-n renuntare.
Feresre n-am sa las, ci, cu uitare
Imi voi ucide rana din privire.
Nu-ti cad nici in genunchi sa te implor
Ce nu-mi poti da nu-ti voi cersi vreodata
Ramane-voi sa-mi port povara toata
Insingurata si ratacitoare
"La urma urmei, oare sunt datoare
Ca pentru tot ce simt să-ți dau socoată?"
poezie
de
Ioan Mureșan
din
Scrisoarea a cincea...
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice