Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Atât de scurt
Un cuplu se trece de mână pe stradă
Cu plete lucind și scalpul de ace
Și alunecă ferm legănând vis să vadă
C-amorul există când lumea-i o pace.
Și cuplul se închină sub vechi pirostrii,
Ca apoi să renască copiii ce-au fost,
C-așa-și reamintesc din nou bucurii
Și viață înțeleg; "părinții au un rost!"...
Dar pâinea și acum se câștigă din greu
Și scalpul cu țepe se duce înrolând
Să fie viteaz pentru altul, ateu;
Ce n-are nici rugă, nici rai... n-are gând!
Drapelul revine pe-o ladă inertă
S-acopere răul ce-ar vrea răzbunat
Din bine ce-a vrut, lăsat scris pe-o copertă;
"Aș vrea de-azi să fiu omenirii soldat!".
PS
De ce n-am fi oare la fel, cum doar suntem,
Că toți din iubire ne naștem; un fruct
Ce lasă sămânță de drag... dacă vrem
Și căi peste poduri pot trece de-abrupt?!?...
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice