Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Reminiscență
În serile de toamnă,
Când îngerii întind
Pe-nchișii ochi ai zilei bolnave
Vălul serii,
Ne pomenim adesea
Gândind,
Plângând,
Iubind,
C-o dragoste smerită
Și-adâncă
Și târzie,
Pe bunii duși
Pe dușii ce n-au să mai revie
Și i-am lăsat să plece,
De tot,
Fără să știe
De-a fost cândva o clipă
În care le-am pătruns
În tainița comorii
Ce ne-o jertfea pe-ascuns
Iubirea lor adâncă
Și tristă
Și sfioasă...
... În serile de toamnă,
Când liniștea din casă
I-atât de priitoare neliniștei din gând,
Ne pomenim adesea
Că-ngenuchem, - plângând
Cu-o remușcare-adâncă
Și tristă
Și târzie
Pe bunii duși,
Pe dușii ce n-au să mai revie
Și i-am lăsat să plece
De tot,
Fără să știe,
Măcar că-n taina unei
Târzii
Și vane seri
Își vor afla răsplata
Durutelor tăceri...
Că va veni-ntr-o toamnă
O vară tristă-n care
Pioasa și târzia
Și vana remușcare
Îi vom iubi și-om plânge
În prada unui dor
Mai trist,
Și mai zadarnic
Decât a fost al lor...
poezie celebră
de
Elena Farago
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice