Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
"Parcă începe să meargă destul de bine..." gândi "Cupidon", întrezărind șansa reușitei planului său, fără arc și săgeți. Lui "Cupidon" îi venea să sară-n sus de bucurie din ascunzișul său, zicându-și: "A mers! A ținut! Planul meu a funcționat! Ce bine! Am ajutat la unirea unei perechi, nu la despărțire... Ah; și acum ar trebui să se sărute! Oare ce mai așteaptă?" Însă geneticianul "Cupidon" avu dreptate; nu dură mult până când cei doi trecură la sărut, un sărut plin de pasiune, după cum bănuia "Cupidon", deși nu putea să vadă bine din ascunzătoarea lui, poate și datorită întunericului. Bănuia însă, iar instinctul proaspăt format nu-l putea înșela... Își îndeplinise misiunea de Cupidon, fără arc și tolba cu săgeți, ba încă destul de bine, deci, în curând putea ieși din ascunzătoare, fără a-i deranja pe cei doi îndrăgostiți, așa că momentul prielnic de a-și face apariția era doar după ce cei doi se sărutaseră... Alex ieși, apropiindu-se de cei doi; acum nu mai erau body-guarzii săi, ci "victimele" planului său.
citat
din romanul
Proxima
, Partea I: "O misiune specială"
de
Cornelia Georgescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice