Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
De ce scriu despre Prostie
Pot să tac și să-nchid ochii, să nu-mi plece-n zbor cuvântul,
Când Prostia e stăpână practic pe întreg Pământul?!
Când ea e zeița care are cei mai mulți supuși,
De la múritori de foame pân' la regii cei sus-puși?!
Chiar de n-are niciun templu, e vestită, cu renume,
Căci precum Erasm ne zice, templul ei e-ntreaga lume.
Déși este ponegrită zi de zi și ceas de ceas,
Toată lumea i se-nchină, ba și zeii din Parnas!
Nu doar oamenii, chiar zeii, ca o culme-a ironiei,
De când este lumea lume, toți plătesc un bir Prostiei,
Însă una este, frate, s-o faci rar, doar din greșeală,
Și-alta este ca să fie starea ta cea naturală.
poezie
de
George Budoi
din
Dicționarul prostiei
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice