Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Fără a spune nimic, Lucian o cuprinse în brațe cu delicatețe și fermitate în același timp, fără a o strânge prea tare; Lia, timidă, abia îndrăzni să-și așeze brațele pe umerii lui, fără a se apropia prea mult de el, fără a se "lipi" de el, cum presupunea ritmul melodiei, încercând cu o disperare de neînțeles chiar și pentru ea, să păstreze aparența imposibilității apropierii între ei. El nu părea a-i înțelege atitudinea adoptată, inutil defensivă față de el, dar nici nu insistase deloc, o aprobase în tăcere, respectându-i decizia, respectând acea mică distanță ce-i despărțea. Deci, contrar așteptărilor ei, el era rezervat în gesturi, nu aprig, dezlănțuit, cum îl descriseseră colegele ei. Totuși, mica distanță dintre ei nu-l împiedica pe Lucian să perceapă acel tremur ușor care o cuprinsese pe frumoasa lui parteneră.
citat
din romanul
Proxima
, Partea I: "O misiune specială"
de
Cornelia Georgescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice