Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Nebuloasa din Andromeda
Deasupra marei constelații ce-n litere de foc fixează
O delicată povestire în fundul cerului obscur,
Departe-n adâncimi imense, iluminatul nor planează,
Al unor lumi în plămădire, fermecător, alb augur.
Iuțeli vertiginoase-acolo în largile spirale-așează,
Cu sorii noi, fășii de haos stârnite din eternul pur,
Și totu-atâta-i de departe, că pare celor ce-l veghează
Înminunați că giuvaerul încremenit e în azur.
Ah, totul pare visul unui imens capriciu ce creează,
Căci repedele-ndepărtatul vârtej ce-azvârle împrejur
Sori noi, sori albi și albul haos din care-alți sori se-nfiripează
E ca opalul fin prin care o rază palidă filtrează,
Ori ca nălucile ușoare tăcute și c-un șters contur,
Ce din neant scot visătorii și sufletul și-l populează.
poezie
de
Gabriel Donna
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice