Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Moș Crăciun în Dorobanți
Sub aripa anilor ce zboară,
Moșul vine, iată-ncet coboară
Și cu opinteli de alea, bătrânești
A sosit acum și-n București.
Fără a avea în pungă nici măcar doi șfanți,
Poposește dânsul chiar în Dorobanți,
Unde, ce minune, ața parcă îl atrase
La apartamentul unu, cinci și șase.
L-am poftit înuntru ca să intre-n casă
Și a fost rugat să stea cu noi la masă.
Iar familia aceasta, Culman parcă-i zice
Fără nici măcar ca să se explice
I-a pus dinainte fel de fel bucate,
Să mănânce dânsul chiar pe săturate.
Am mâncat de toate, chiar și o piftie
Și o sărmăluță, caldă, aurie,
Apoi o friptură bună, de purcel,
Stropită din plin cu vin brumărel.
Cozonac, fursecuri și cafea turcească
Și o inimă mare, mare, românească...
Moș Crăciun, bine c-ai venit
Și că nici acuma nu ne-ai ocolit
Suntem tot noi, ăia de acum un an,
Mai bătrâni o leacă, fără nici un ban
Și bolnavi o țâră, o țâră mai mult...
Unde-i oare vremea ceea de demult?
Când pe toate le luam mai ușor
Și tot ce făceam era mai cu spor?
Dar nu-i bai, bătrâne, le-om trece pe toate,
Că de aia e românul, ca să le supoarte.
poezie
de
Corneliu Culman
din
Niște poezii
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice