Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Confesiune
Graiul meu sacru, grai dulce, părintesc,
Greoi mă mișc prin lanurile tale...
Spicele moi și coapte unduiesc
Și fac, din văi, coline mai domoale.
Mi-a fost dat mereu să hoinăresc
Pe dealurile austere și străbune...
Cu limba bici năluci să șfichiuesc
Zâzaniile încleștate-n grâne.
Boabe de jar în grâul auriu,
Mărgăritar e graiul licărind sub stele,
Când iau în gură seminția lui,
Scrâșnind îmi crapă smalțul pe măsele...
Ești rodul inimii bine dospit
Decât un singur an pe veșnicie
Și fructul rar de cum s-a zămislit,
Rămâne neștirbită mărturie...
Trece din casă-n casă, cât trăiesc...
Ca dascăl, limb-am cultivat-o-n școală,
Atât de mult savoare-i prețuiesc
Și o sporesc din zori și până-n seară!...
poezie
de
Dumitru Gherghina
din
Confesiuni de-o clipă
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice