Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cămara de fructe
Deschid cu grijă ușa la beci de cum ajung
Cu cheia lucitoare de-atâta folosit,
Atent să nu audă nevasta, stau smerit
Și-mi reproșez cu ciudă că am uitat s-o ung.
Mă răscolește gustul aromei pe furtun,
Simțit chiar de pe timpul când e paharul gol
N-apuc să umplu cana că mă și simt matol
Nu scot pe cep licoarea, că doar nu sunt nebun!
Evlavios, cum altfel, chiar dacă nu mă crezi,
Luminii lumânării i-arăt paharul plin;
Cu gândul la nevastă, în cinstea ei închin
Și mă feresc de grindă să nu văd stele verzi
Nici de această dată nevasta nu m-a prins...
Pun vin la balamale, să plec fără emoții,
Evit astfel din fașă în capul meu comoții,
Închid enorma ușă și... mă trezesc din vis!
poezie
satirică
de
Dumitru Râpanu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice