Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Fazele iubirii
Dragoste nouă:
S-a pus lumina!
Așa zicea mama
Când, spre apus, după asfințit,
Năzărea un licăr de lumină, iar ea
Trebuia să aibă în buzunar, în mână
Bani. Să aibă toată luna, spunea.
Eu iubeam pe cineva care,
Fie nu a știut niciodată,
Fie a uitat de mult.
Primul pătrar:
Luna, plutea pe cerul amurgului,
Ca o bărcuță de argint curat,
Asfințind din ce în ce mai târziu,
În urma soarelui.
Eu iubeam aceeași fată.
Mama și luna
Habar n-aveau.
Iubire plină:
E altceva. Toată noaptea e ca ziua.
Când am văzut primul trup gol
De fecioară plinuță, perfectă, sfioasă...
Întâia mea iubire plină.
Coapsele sale și luna ce se lăsa furată
Și ascunsă de vârcolaci,
Pe cer.
Nu i-am cerut nimic,
Mi s-a dăruit cu totul și toată,
Fără să știe mama,
Fără să-i pese "luminii".
Într-o noapte, sub lună plină,
Cucul a cântat.
Ultimul pătrar:
Apare dorul.
O barcă din ce în ce mai mică,
Răsărea tot mai târziu, iar eu
Mă-ngăduiam cu renunțarea,
Lingându-i rănile.
Apoi:
O lumină se mai "pune" pe cer,
O mamă bătrână mai zăbovește, înmurgind,
Prin curte,
Uitându-se în același loc,
Ținându-și mâna tremurândă
Pe banii tot mai neputincioși, iar eu,
Am de la viață tot
Ce credeam că-mi lipsește,
Când iubeam.
"Sunt bine, am o relație civilizată
Cu soția mea și cu toate fostele iubiri,
Știu când să mă opresc, joc bine fiecare carte,
Mă abțin.
Am un statut social demn,
Sunt un om credincios,
Fac tot ce pot pentru copiii mei
Și pentru țara mea etc."
Unde greșesc?
poezie
de
Marius Robu
din
Aproape alb
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice