Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Romanța izvorului
Lucește diamantul amintirii
Ascuns în praful clipelor trecute,
Mult am căutat izvorul fericirii
Un însetat, pe căi necunoscute.
L-am întâlnit și undele-i părură,
Tot ce-i mai bun în stare să m-aline
Iar eu băui din apa cea mai pură,
Atunci pieriră negrele-mi suspine.
N-am zăbovit acolo multă vreme,
Iuțindu-mi pasul într-o altă parte;
Alte miraje nu-ncetau să cheme.
Lăsatu-m-am târât tot mai departe
Iar azi, cuprins de cruda disperare,
Nu mai găsesc scânteia de speranță
A apelor prea pline de-alinare.
Izvor secătuit pe totdeauna,
Vei curge-n gândul meu ca o romanță
A unui menestrel din vremea veche,
Nemângâiat, însuflețindu-și struna:
"O fată susur blând revarsă-ntruna,
Vai, era cândva sufletu-mi pereche."
acrostih
de
Ionel Adrian Gugea
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice