Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ascultă-mă, femeie...
Eu n-am să-ți spun că te iubesc,
E prea banal și prea firesc,
Dar am să-ți pun un câmp cu flori,
Iar la sărut îi pun fiori.
În fiecare zi o floare
Ți-o voi aduce la picioare.
Voi sta de veghe nopți întregi
Și-ai să-ntelegi...
Eu n-am să spun că te ador,
Dar visu'-am să ți-l fac ușor,
Pe brațe-am să te port la cină,
Te-oi duce seara în gradină,
Pe mân-am să te culc în noapte
Și vorbe dulci ți-oi spune-n șoapte,
Ți-oi umple casa de copii
Și tu vei știi...
Eu n-am să-ți spun nici vorbe mari
Precum vestiții cărturari.
Dar când vom fi pe-același drum,
Întotdeauna... ca și-acum,
Vor trece zile rând pe rând
Și-om împărții același gând
Și-o curte plină de nepoți,
Ai să socoți...
poezie
de
Marin Bunget
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice