Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Poezia de dragoste
Am vrut sa-ti scriu o poezie,
Dar m-ai ranit atat de mult,
Si chiar de-ar fi sa-mi canti iubirea,
N-as mai dori sa o ascult.
C-un centimetru mai inalta,
Erai, dar mie nu-mi pasa,
Pentru destui o simpla fata,
Dar pentru mine dragostea.
Multi imi spuneau ca o sa vina,
Si clipe grele pentru noi,
Ca dupa cer senin si soare,
Vor fi la fel de multe ploi.
In jurul nostru-am fost atent,
Sperand ca totul va fi bine,
N-as fi crezut ca supararea
Va fi adusa chiar de tine.
Incet, incet te-ai departat,
N-ai spus nimic, nici un cuvant,
Nu ne vedeam, nici nu vorbeam,
Parca intrasei in pamant.
Ne-am intalnit tarziu odata,
Si-am intrebat ce sa-ntamplat,
Mi-ai spus cu o voce ciudata:
"-Gresesti! Nimic nu s-a schimbat."
Credeam c-a fost o perioada,
O proba pentru amandoi,
De unde-aveam sa stiu ca viata
Imi pregatea un alt razboi?
Spuneai ca totul e la fel,
Ca nu este nimic schimbat,
Dar dupa acel "noapte buna",
Povestea noastra sa-ncheiat.
Fara motive, fara certuri,
Fara cuvinte, fara noi,
Te-ai izolat complet de mine,
Si peste soare-ai adus ploi.
Nu am stiut, n-am inteles,
Ce se-ntamplase cu noi doi,
Dar si tacerea-i un raspuns,
Ai decis tu pentru-amandoi.
Si in legatura cu poezia de dragoste...
Poate nu stii, lumea e cruda,
Daca o mint am sa regret,
Sunt sigur ca nu vrea s-auda
Inc-o minciuna de poet.
poezie
de
Vlad Bălan
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice