Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Noul val
Invazie de poezie într-un tsunami devastator
de liceeni fără de vârstă, ascunși în valurile fără identitate,
în poze gânditoare, răvășite de-un tumult cert simulat;
pe gânduri azvârlite pe țărmuri, să le cucerească
cu mâlul purtat inconștient, fără știința vreunui învățător...
Ramasuri de crâmpeie adunate dintre tot felul de citate
lipite pe sentimente cu subiect tabu... de iubiri de neexprimat,
într-o cerșetorie siropoasă, repetitivă, de vocabule să umple o dorință trupească.
O-ncâlceală de alge, pătunzător, mirositor putrid metaforistă,
se-nșiruind, dându-și mâinile-ntr-o mâzgă de netezit creiere
unul de la altul; la fel necultivate, căci s-au înmulțit școlile
lăsate oriunde, din retragerea apelor restrânse-n matca rațiunii
și uitate pe-un uscat devastat, ca-ntr-o pictură naivă tristă...
într-o democrație a liberei expresii, ce i-a prins pe toți fără prevedere,
se-nsămânțând încet, încet o goliciune invazivă, ca microbii din toate bolile!
... O mare-nvolburată ce nu poate s-adape... din mult-săratu-amărăciunii.
Noroc cu încălzirea globală, ce-ntr-un târziu va topi tot, torente
aluvionare... și nu vor mai rezista decât cei care știu să-nțepe suflete,
să coasă definitiv plăsmuiri de sirene-n pânze pescărești de goblenuri...
Se va-ntoarce-o Mesie pedepsind cu uitarea prohodul de farisei
mascați în secte de nou val, visând dezgropări de valori aparente
și poate va reface-ntr-o cină de taină, un conclav de apostoli în umblete,
propovăduind simplul nesimplist, reîmpărțind arta lumii-n visate terenuri
de-o nouă, cea veche cultură!? Un clasic nou val, un real, nu idei...
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice