Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Veșnic copilărie
Mi-e frică să mai ies pe stradă
Că-s încă-n infantilitate
Știută, castă, doar de mine
Păstrată cu timiditate
Așa cum cânți o serenadă
În ascuns, de dor, printre suspine...
Am tot aceleași dragi plăceri;
Să zburd gând liber, fără gânduri,
Să mă scald vara în Doftana
Desculț, să simt piatra de prunduri...
Să nu-mi fac temele de ieri...
Să mă pitesc când vine mama.
Și-acum am muzica manie;
Ascult la fel pe Holiday,
Râd, plâng cu el, sunt meloman.
Am dragostea la fel, holtei
Și nu-i cunosc, la fel, chimie,
Un repetent la... timp. Golan
Alerg, m-ascund ca la trei ani,
Privesc desene animate,
Mă joc de-a mama și de-a tata
Și râd de glume nesărate,
Ajung să cer, când nu am bani...
Visez, pe când făceam armata.
Mă deranjează politețea
Cu "dumneavoastră" în loc de "tu".
Mă-mbrac la fel ca-n tinerețe,
La escapade nu spun.... nu!
Mă-ncânt și-acum de frumusețea
De un parfum... pe suave fețe.
N-am nicio stavilă la vise
Cred încă tot, sunt un naiv,
Învăț și-acum, citesc romane,
Mă-ndrăgostesc, în laitmotiv...
Adesea, chiar de-s compromise
Iluzii ce-am,... sunt mii-vulcane!
Privesc oglinda-nșelătoare
Că nu-mi văd zilnice schimbări
Și-am sufletul o poezie...
Sunt un volum de întrebări!
Nu-mi mai sărbătoresc anii... vărsare,
Rămân așa... copilărie!
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice