Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Prostia pe grade
Nici nu mi-aș fi închipuit ce bine-i să fi prost;
Doar s-ai tupeu perfid, să trăncănești fără de rost!...
Că sigur vei găsi imensitate de fideli, fidele,
Toți asemănători d-inepți, de hoți, de jagardele.
Unele, unii-s mult mai proști; căci prost trebuie să fii,
Să ai ceva adică, aproape chiar să... știi,
Inconștient, că nu ești chiar cretin;
Adică prost de lene, imbecilitate... nu în destin!
Și-atunci există și categoria nuli sau nule,
Ce n-au cale de-ntors; ce știu s-alerge numai după...(libelule),
Să-și întrețină corpul, fizicul spre desfătare...
Mai rău însă-i c-ajung vedete!? Grav, chiar... directoare.
Iar culmea gravității-i când din teribilism
De la alți proști puși, ajung ei, ele... un paroxism
Și chiar pot duce sau conduce o lume inocentă
Spre dezvoltare planetar-a propriei prostii... Transmisă prin placentă!!!
E categoric evident și experiențe demonstrează
Criteriul de-a ajunge la conducere... Cum totul avansează;
Uitându-mă-nprejur la ce alegeți dintre cultivați și-agnoști,
Știu cum vom deveni cu toții!... Cunoașteți, ceva proști?!?
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice