Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Edwarda era dreaptă, călare pe truditor, cu capul lăsat pe spate, cu părul atârnând. Sprijinindu-i ceafa, i-am văzut ochii albi, dați peste cap. S-a încordat pe mâna care-o susținea, iar tensiunea i-a întețit horcăitul. Ochii i s-au limpezit, o clipă a părut că se liniștește. M-a privit: în clipa aceea, am știut că privirea ei revine din neființă, am văzut, în adâncul ei, o fixitate amețitoare. Valul ce-o inunda în adânc a țâșnit sub formă de lacrimi: lacrimile au șiroit pe obraz. Iubirea murise în ochii ce emanau o răceală aurorală, o transparență în care ghiceam moartea. Și totul se amesteca în acea privire spectrală: trupurile goale, degetele ce căscau sexul, angoasa mea și amintirea spumei de pe buze, totul contribuia la acea lunecare oarbă în moarte... Spaima din mine refuza plăcerea pe care ar fi trebuit s-o doresc: voluptatea dureroasă a Edwardei mi-a dat sentimentul unui miracol istovitor. Nefericirea și febra mea îmi păreau derizorii, dar ele erau tot ce aveam, singurele porniri generoase din mine, demne de extazul celei pe care, în adâncul unei tăceri înghețate, o numeam "sufletul meu".
Georges Bataille
în
Madame Edwarda
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice