Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sonetul 24
Nu-mi osândiți, o, Doamnelor, păcatul
De-a fi iubit și, sufletu-mi arzându-l,
Mă dăruii durerilor de-a rândul,
Iar trupului i-am prăbușit înaltul.
Și numele nu mi-l huliți, n-am altul;
Dac-am greșit, durerea-mi arde gândul:
Nu-i ajutați tăișul ascuțindu-l,
Amor abia își pregătește saltul.
Chiar dacă-n calea voastră, nu Vulcan
Și nu Adonis s-ar ivi vreodată,
Și veți cădea voi roabe-ale iubirii
Și patimei nu veți găsi liman.
O, Doamnelor în viața voastră toată,
Plăti-veți lacrimi multe fericirii!
sonet
de
Louise Labe
din
Sonete
, traducere de
Veronica Porumbacu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice