Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Lui nea Iancu Caragiale
Chiar dacă anii trec agale
Și-n raiuri ochii și-a deschis,
La fel și azi, prin ce a scris,
E viu nea Iancu Caragiale ;
Îl regăsim în mod burlesc,
Cu-același zâmbet ceas de ceas,
"La Moși", "La poștă", la taifas,
Unde-i "Boborul" românesc,
În vreo "Fifină", "Marghioală",
Sau în vreun Rică, Pristanda,
La vreo "Pastramă trufanda"
De pe "La hanul lui Mânjeoală",
În cei de-și vând, simandicoși,
Un Farfuridi, orator,
Un Dandanache, luptător,
"Parlamentarele gogoși",
În "mizerabili", "moftangii",
"Bampiri, corupți, bibici, mișei"
Împiedicându-ne de ei
Aproape-n fiecare zi...
Și-apoi, "rezon!", aproape toți
Ce-avem "famelie" o știm,
Un "Domnul Goe"-l regăsim
Printre copii, printre nepoți!
Iar când vedem, nu e bizar,
Ca-n Franța, Anglia, faliți
Cu vile, bani și... nemunciți,
C-ar fi ceva..."curat murdar"!...
Dar venerabilu-i etern
Și "admirabil" și "sublim",
Cu-o vorbă ce-o tot auzim:
De unde bani? De la guvern!...
Și chiar de a umblat haihui,
La Haimanale fi'nd născut!
Jupânu' Iancu, din trecut,
A fost și e la locul lui,
Că de-aia azi mă-ntreb și-oftez,
Privind ce fac "mișeii"-n stat,
Și nu-s... nici vorbă, turmentat!
Cu cine oare-am să votez?!
poezie
de
Valeriu Cercel
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice