Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Maneaua (după "Doina" de George Coșbuc)
Maneao,
Oricând, de-apăs butonu'
Timpanul stai să-mi spargi
Și când ți se dă tonu'
Tu umpli uliți largi.
Și-s mândri rău, tembelii,
Când ești pornită-n boxe
Întreci cu decibelii
Oricare dintre noxe.
Că urlă țânci, cucoane
Zvâcnindu-le buricu'
Vibrând din silicoane.
Din șolduri dă bunicu'.
Gagici cu-a lor pornire
Se manelesc de zor
Și pui o stăpânire
Pe minți și capul lor
Le-nveți iubiri barbare
De verzișori, merțane
De strângători de fiare
Prin țările babane.
Se lălăie toți bine
Pe drum ori pe potecă
Și merg-apoi cu tine
Direct la discotecă
Flăcăi sfidând beleaua
La lucru nu se duc!
De vor schimba maneaua
Au dat-o de bucluc,
Că sare gașca toată
Cu săbii, ori cu furci
Și dacă tu n-ai gloată,
Fii sigur că o-ncurci.
De muncă lumea scapă
Că nimănui nu-i pasă
Flăcăii nu mai sapă,
Nici nu se duc la coasă,
Că treaba or lăsa-o
Și-ogoru-i plin de spini
Că numai tu, maneao,
Le plângi și mai suspini
Pe câmp de luni, de vineri
Maneaua e cu ei
Babaci ori oameni tineri
Și tinere femei
Încing cu drag grătare
Bărbații fac mujdei
Se dreg cu una tare.
Serviți de dumneaei
Având pe "vino-ncoa"
C-un Teacher se petrece
Iar berea Stella-Artois
Se scoate de la rece.
Copilului din scutec
De-ți plânge-n săhăidac
Îi pui încă un cântec
Să-i cadă la stomac.
Amurgul când s-asmuță
Spre culmi înaintând
Ne vin vreo câțiva Guță
Cu-alai, tot manelând
Cu câte-o goliciune...
Salam, copii minune
Și Adi-de-la-Vâlcea
Plin de garoi isteți
De vuvuie pe-aicea
O droaie de "poeți"...
Ciobanilor cu turma
Prin radio-casete
Le ții întruna urma
Iar oilor de sete
"Privesc pierdute-n zări
Spui munților durerea
Prin jalnice cântări..."
Când merg așa, ca-ncodru,
Gagiii la ciordeală
Le-arăți pe unde-i modru
S-ajungă la tocmeală
Cu paznici, polițaii
Promiți la repezeală
C-o să le dai paraii...
Și-n culmea disperării
Când le parvin mascații
Deschizi un drum salvării
Cu-a tale incantații:
Ooof viața meaaaaa
Oooof inima mea
Cu rugi și jurăminte
C-așa de greu o duc
Și își aduc aminte
Cum a-ncheiat Coșbuc:
"Să nu ne lași, iubito,
De dragul tău trăim:
Săraci sântem cu toții,
Săraci, dar te iubim!
Rămâi, că ne ești doamnă
Și lege-i al tău glas;
Învață-ne să plângem,
C-atât ne-a mai rămas"!
Ooof viața meaaaaa
Oooof inima meaaa...
parodie
de
Sever Purcia
, după
George Coșbuc
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice