Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Conversație mondenă
m-am aplecat mult către ea peste cristalele impure
ale paharelor arzând liniștit, sp-i spun "rochia ta"
(dar nu-i priveam fața, nu o vedeam) "abia
acum văd, ai o rochie violetă". (acele dâre
ale alcoolului îmi zgâriau fața, ca atunci
când mergi prin zăpadă, în soare.) "ai o rochie
violetă", îi spuneam surprins. (și e
ca o flacără aderentă care te consumă. pe brânci
mp târăsc către ea aș fi putut să-i spun,
dar mințeam văzusem demult cum gulerul întunecat
al rochiei îi urca spre gât cu jocul ei de curcubeu degradat.)
și mereu îmi spuneam: - dacă-i privesc fața acum,
am să înțeleg am s-o văd pentru întâia dată
cu adevărat. și mi-am ridicat ochii spre fața ei nemișcată.
poezie clasică
de
Mircea Ivănescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice