Pe o piatră încălzită de soare
Ești încă prea crud să știi ce e de știut,
Ce se întâmplă, și cum se întâmplă,
Apa din alții cât e de adâncă
Vârtejul nebun cât e de nebun
Cum vine pârjolul, cum lasă doar scrum,
Cum trebuie din scrum să renaști, pocăit
și iar te întorci de unde ai pornit
Când trebuie să uiți, sau să-ți amintești
Când trebuie să ierți, sau să pedepsești
Trecând peste tine.
Când singur rămâi, până unde să ajungi
Când spui ce ai de spus, sau când praf să arunci
În ochi de prieten, de părinți, de soție -
Ce ții pentru tine, ce alții să știe
Ce-i bun și ce-i rău, eterna problemă.
Să poți rezolva savanta dilemă
În care,
Prin legile firii, atât de încurcate,
Pe rând și deodată, cu toții au dreptate.
|
Module dinamice