Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Inducerea-n eroare
Limbaju-a devenit cameleon,
Căci nu mai are nicio relevanță;
E doar schimbare de culoare sau de ton...
Minciună ascunsă de perfid, cu eleganță.
Ce-auzi nu e nimic adevărat,
Căci nu cel ce declară are dreptate;
Răstălmăcirea-i drept cu atestat...
Simțurile-s "false"... cu serenitate.
În țara falei nude, e tot de-avalma;
Imaginea-i ciuntită după vrere,
La spus, pe gură ți se pune palma...
Realul e mistificat, tristu-i plăcere.
Ce zici, ce scrii, gândirea, sunt prostii,
Nici nu ai drept de-a fi, o existență;
Sunt găști, partide, haite, seminții...
Tu să dispari, n-ai dreptul la prezență.
Cu toții-s critici, genii, fac cenzură,
De-s ziariști, știu totul... să conducă.
Televizor... e sticla pentru murătură
De-adevăr, pus sub capac, minciună să inducă.
Valorile umane - sau produse
De sine stătător - nu-s câștigate;
Le stabilesc escroci, hoți, minți induse
Care transformă, numai ce vor ei, într-o dreptate.
Așa-i o țară, ce-i a mea, ajunsă,
O parte de Pământ, ce-i sunt idilizat;
De-o specie de acefali, zilnic distrusă...
Fuduli, perverși, samsari ce-au scos-o la mezat.
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice