Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Goana
O vale apune iar alta dispare în goana nebună a trenului meu.
Mă uit pe fereastră, mă cufund în visare.
Trenul gonește! Doar el, nu și eu!
Dar trenul oprește.
Se suspendă o clipă în goana nebună în care-a pornit.
Iar scurta secundă tot moare și-nvie,
Oprirea-i se scurge pe veșnicul drum.
O roata n-i viața, și-o mișcare eternă,
Un crâmpei, cugetare transformată în scrum.
Mai iute ca trenul îmi zboară și gîndul
Și cuprinde-ntr-o clipă viitor și trecut.
Un artist ce pe loc îmi pictează o lume.
O lume ce este, sau o lume ce veșnic
el nicicând n-a știut.
O lume apune iar alta dispare în goana nebună a gîndului meu.
Mă uit pe fereastră, mă trezesc din visare.
Trenul oprește! Doar el, nu și eu!
poezie
de
Ruben Bucoiu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice