Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Tinerețe fără bătrânețe
Ce simplu-i să nu-mbătrânim;
Doar timpul trebuie oprit
Să vindem ce-am agonisit...
Săraci să fim, ad interim.
Să nu mai știm nimic din școli,
Să reînvățăm limbaj din cărți,
Să reînviem părinți ce-s morți...
Să ignorăm, metehne, boli.
Să ne jucăm precum copii
De-a mama, tata-ntr-un fânar;
Să nici nu știm de calendar,
Să discutăm vagi inepții.
Să zburdăm iar pe câmp, pe deal,
Să nu mai știm d-ora de masă...
Fără de griji, de bani, de casă,
Să schimbăm viața-n ireal.
Timizi, s-avem câte-un sărut
Pe-o bancă-n parc, pe după casă,
Să umblăm tunși, cu pilea rasă...
Să nu dăm la vecini, salut.
Putem să fim iresponsabili;
Să facem case din nisip,
Să umplem străzile în slip...
Să fim oricum, imperturbabili.
Să ne jucăm cu-ai noștrii fii
Râzând de glume infantile;
Dormind pe stratul de zambile
Cu frunze... plătind datorii.
Să ne lungim pe iarba verii
Cu ochii duși pe bolta nopții;
Să credem meteorii sorții,
Să n-avem grija reînvierii.
Suflet s-avem, din nou, de îngeri,
Să ne luăm timp de cărăbuși.
Regine, regi s-avem intruși
În vis, real... fără constrângeri.
poezie
de
Daniel Aurelian Rădulescu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice