Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
În cimitire dorm strămoșii...
În cimitire dorm strămoșii
Feriți de stihii și de veac...
Doar, rareori, aud cocoșii
Vestind pământul că-i sărac.
Strămoșii dorm în lutul jilav,
Feriți de vânturi și de ploi
Și neatinși de veacul schilav
Ce ne zdrobește-ncet, pe noi.
Strămoșii noștri dorm pe perne
Din rădăcini ce cresc din ei...
Nu știu că-n lume se așterne
Nemernicia cu temei.
Ei aveau viața liniștită
Și răul îl țineau de rău...
Noi, ducem viață rătăcită
Pe căi ce duc direct spre hău.
Strămoșii trăiau pentru glie,
Și liniștiți plecau în ea...
Viața noastră-i bășcălie,
Facil trăită-n zeflemea.
Bătrânii noștri n-aveau vise
De îmbuibare și venin...
Purtau, în capetele ninse,
Sămânță pură de creștin.
Cu glasul plin de-nțelepciune
Povești rosteau, din tată-n fiu...
Noi, avem suflet de tăciune
Secat de taine și pustiu.
Noi suntem suflet de neghină
Ei aveau suflete de grâu
Și viețile ni se închină
La lăcomie și desfrâu.
Dormiți, strămoși, în lutul jilav,
Cu voi, s-a dus ce-a fost curat...
Căci, veacul nostru, este schilav,
Plin de mocirlă și păcat.
... În cimitire dorm strămoșii,
Feriți de stihii și de veac...
Poate că nici n-aud cocoșii,
Vestind că suntem fără leac...
poezie
de
Boris Ioachim
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice