Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Sunt
Sunt pomul cel cu mere roșii,
În vârf se leagănă luceferi.
De trunchi se scarpină leproșii
Hulind pe oamenii cei teferi.
Sunt floarea cea în chip de liră,
Nascută într-o vreme crudă.
Căznitul suflet o admiră,
Bețivul peste ea se udă.
Sunt cartea cea cu pagini sfinte.
Pe față preoți o sarută,
Pe spate scârnave cuvinte
Înșiră golănimea brută.
Sunt o albină truditoare
"Fardată" cu polenul Lunii.
Mă ponegresc mereu lăidacii
Rujați cu roșul Uniunii.
Sunt, poate, însuși viitorul
Poporului cu chip de salce
Pe care-l mai învață chiorul
Pe unde și-n ce fel să calce.
Sunt cel ce vrea să cânte-n Piață
A libertății dulci prescură,
În gură c-un baston de gumă,
Cu un căluș cazon în gură.
Sunt pata cea de sânge, zisă
Republica Moldovenească
Ce-n loc să frigă ucigașul,
Încearcă veșnic să-i zâmbească.
Sunt dorul care zboară peste
Zagaz și apa înspumată
Un fel de tristă libertate
Cu lacrimi mari încoronată.
Sunt Prutul singur și istoric,
Ghimpata sârmă îl rănește.
Îl suge de-o vecie marea,
El de-o vecie izvorăște.
Sunt doina, taina ei, pe care
Nu poți s-o-năbuși, nici s-o sperii
Chiar dacă-ar fi acoperită
Cu-o mie una de Siberii.
poezie celebră
de
Grigore Vieru
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice