Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Arheologie
M-am oprit deodată în fața unei coli albe,
Rătăcit ca un explorator,
La Pol.
Rămasese înfipt în peniță un cuvânt.
Cred că destul de adânc
Căci începuseră deja să cadă
Picături de litere negre pe coală.
Si parca se zbatea spunând
De ce?
De ce nu-ți mai ajung?
De ce încerci să mă amesteci?
Sa mă frămânți, ca într-un aluat,
Cu alt cuvânt?
In curând, nu voi mai însemna nimic
De unul singur, așa cum sunt.
Nu vezi? Am ajuns ca niște caramizi
Zidite, rand pe rand.
Ne faceți să părem așa deșarte,
Încât mai mare va fi zidul ce deja vă desparte.
Mâna mi-a cazut obosită și mă gândeam,
Cum ar fi fost, dacă arheolog de cuvinte mă făceam?
Sa sap in zid,
Până la gânguritul lui Adam.
poezie
de
Daniel Uritu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice