Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Ție
Torc cuvintele din caer
Între ochii mei și-ai tăi,
Imi opresc privirea-n aer,
Ochii mei sunt doi călăi.
Vorbele îți sparg timpane
Cu stridența lor banală,
Ce mânuțe diafane
Și ce corp ai, domnișoară.
Eu mi te-am clădit din vise
Și din stele ce te-au nins,
Din legendele închise
Care noaptea m-au învins.
Zice dorul du-te, du-te,
Pune-i pe deget inele,
Flori de platină, bătute,
Să lucească printre stele.
Ești atâta de frumoasă
C-ai speriat o-mpărăție,
Sorii albi, luna lucioasă
Au ieșit ca să te-mbie.
Visuri, doruri și cu patimi
Mi te-au ancorat de cord,
Aș pleca cu tine-n ceruri
Și te-aș lua la Polul Nord.
Timp etern să ne străbată
Prin anii infiniți si goi
Și vânturile să ne bată
Ca doua umbre de strigoi.
Călători-vom fără nume
Prin infinitul selenar
Și blestemați de două mume
Să ne iubim în stil barbar.
poezie
de
Ion Ionescu-Bucovu
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice