Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Poveste de la etajul IX
Nu pot crede, să mă bați,
Cât ar fi lumea de rea,
Tocmai io, dintre bărbați,
Să pățesc așa ceva...!
Lângă mine-am o vecină,
Stau la nouă, am balcon,
Singurică, fără vină,
Să îmi iasă azi un zvon,
Cum că eu, sorb din cafea
Dimineața, matinal,
Și cu ea, să vezi belea,
Mă-ntrețin foarte-amical
Pe balcon, aer curat,
C-amăndoi mai și pipăm,
Unde-n mod detailat
Despre sex să discutăm!...
Păi... de socotim nițel,
Cum e dânsa, nu v-am spus,
Pensionară, tot la fel,
Dar... cu șapte ani în plus,
Oameni serioși, de fapt
Pe-așa trai, nici că gândim,
Chiar de eu sunt încă apt,
Despre sex să mai vorbim!...
Dar ce-i drept, ne încălzim
Și ne-ncingem foarte des,
Iar ca să ne răcorim,
Zicem vorbe în exces,
Fi'nd normal, la banii mei,
Și ai dânșii, de-o-ntrebăm,
Cum papucii mei, și-ai ei,
Să nu ne înfierbântăm!?
Că, de la prima cafea,
În balcoane, evident,
Încep eu, dup-aia ea,
Cu toți de-s în parlament,
Și când eu am terminat,
(Parcă mi-a citit un gând!)
Îi ia dânsa, din senat,
După nume, rând pe rând,
Și le "fî-mî-n-cî" la toți,
Vreo trei ore cu nesaț,
De bandiți și de netoți,
Până jos de tot, la zaț!....
De-am ajuns, s-aud, perplex,
Lumea cum mă critică...!
Ce vorbim... nu-i despre sex...
Facem doar... politică!
poezie
de
Valeriu Cercel
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice