Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
În ciobul de oglindă
În ciobul de oglindă din vitrină,
Îmi văd înfățișarea mohorâtă.
Se zbate-n ochi fărâma de lumină.
Oglinda-mi spune: nu plânge! Ascultă!
În mine este clopotul de valuri
Și un ocean de vieți ce s-au unit.
Privește în adânc! Printre coclauri,
Un zmeu rapace viața ți-a pândit.
Ți-e părul nins de griji și alb ca neaua...
Tu priponește-ți lacrima sub pleoape.
Vine un înger, cum e catifeaua,
Clipele vieții să ți le adape.
Ai prins în păr un strop de-nțelepciune,
Un zâmbet, o iubire și-un sărut,
Tu ești ca o prințesă fără nume
Și ai uitat pe-aici când ai trecut.
Dă-mi mâna ta! M-ai ferecat în gânduri
Și vrei, femeie, azi, să mă alungi?
Sunt doar un foșnet printre ploi și vânturi.
Sunt umbra ta! Nu vei putea să fugi!
poezie
de
Rodica Nicoleta Ion
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice