Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Nu mă părăsi (extrase)
*
Mă tot gândesc undeva la acest râu, care curge de-a dreptul vijelios.
Și-acești doi oameni în apă, încercând să se țină unul de altul,
cât se poat de strâns, dar până la urmă-i prea mult, sunt copleșiți.
Curentul e prea puternic. Trebuie să-și dea drumul, să plutească separați.
Asta se întâmplă cu noi. E păcat, Kath, pentru că ne-am iubit atâta timp.
Dar, la urma urmei, nu mai putem sta veșnic împreună.
*
Am închis pe jumătate ochii și mi-am imaginat că acesta a fost locul
unde toate pe care le-am pierdut încă din copilărie au ieșit la suprafață,
iar acum stau aici în fața lor și, dacă aș aștepta îndeajuns, o siluetă subțire
ar apărea la orizont dincolo de câmp, și încet-încet s-ar tot mări, iar eu
aș vedea că-i Tommy, și ne-am face cu mâna, și poate chiar ne-am striga.
*
Trebuie să acepți că uneori astfel merg lucrurile-n lumea asta.
Opiniile oamenilor, sentimentele lor, o iau pe un făgaș, apoi pe altul.
Și, iată, se întâmplă că-n acest proces într-un anumit punct te maturizezi.
*
Am văzut cum se-apropie cu repeziciune o lume nouă.
Mai științifică, mai eficientă, da. Cu remedii pentru vechile boli. Foarte bine.
Dar o lume aspră, crudă. Și-am zărit o fetiță, ochii ei strâns închiși,
ținând la piept lumea cea bună, cea veche; acea lume despre care știa
în inima ei că nu va putea rămâne, iar ea o strângea la piept și implora,
și nu voia să-i dea drumul.
poezie
de
Kazuo Ishiguro
, traducere de
Petru Dimofte
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice