Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Pășești și astăzi lângă mine
(În amintirea primului meu soț iubit și iubitor, Nicolae Constantin)
Printre mărgelele de ploaie
pășeșți și astăzi lângă mine
în timp amar fără iertare
și-un spațiu ce nu-mi aparține.
Inert în mâinile-ți de soare
zace flautul de chihlimbar,
silențios, fără suflare,
cu cântul presat într-un ierbar.
Pășești și azi cu mine-alături
cu moartea cuibărită-n priviri
în jur sunt așchii de minuturi
lumânări de vii mărturisiri.
Te treci printre lacrimi de rouă
ce alungă furtuna din rău,
cel rău împărțit pe din două,
devenit pentru noi fierăstrău.
Iubirea ta trăiește-n mine,
face parte din iubirea mea,
tăcerea ta-i un rest de pâine,
rochia serii de catifea.
În cer s-a dizolvat iubirea,
fragmente de atomi veghează
ce-a mai rămas di mănăstirea
ce-adăpostea cândva o rază.
Frânturi de clipe, bucăți din noi,
bezmetice, fără de matcă,
merg înainte și înapoi
sperând să mai găsească-o lotcă.
Nu mai există universul,
totu-i nimic, nimic e totul,
se scurge-n lacrimi chihlimbarul
și flautul cade-n crepuscul.
Împodobit ești de durere,
cu pas grăbit te îndepărtezi,
te muți pe drumuri de mistere,
necunoscute, fără amiezi.
Asculți în noaptea fără stele
ce deodată cad în ropot,
înșelătorul cant de iele,
pamantu-i doar suspin de clopot.
poezie
de
Doina-Maria Constantin
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice