Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Indiferență
Nu mă-ntreba ce fac! Sunt fericită!
Știu, n-ai crezut c-aș mai putea vreodată
Să fiu de-altă iubire... zăpăcită
Fără a-mi da sentința: Vinovată!
Vezi... Nu mai doare nici indiferența
Cu care mă tratai odinioară,
Am învățat să îți ignor absența
Prin aburii cu iz de scorțișoară.
Nu mai găsești în mine azi femeia
Pe care-o sărutai zâmbind în prag,
În care aprindeai râzând scânteia
Doar c-un sărut apatic sau dulceag.
Cum de-am crezut în falsa poleială
În care îmbrăcai ades cuvinte
Rostite sec și fără chibzuială
Să mă convingi cu false jurăminte?
Am înțeles, am fost o jucărie
Pe care n-ai crezut că e păcat
Să o arunci din trista-ți galerie
Când bateria i s-a terminat.
M-amuză astăzi cruda-ți lașitate,
Minciuna seacă, fără vreun temei
Cerându-mi să te cred, că ai dreptate
Când spui că mă iubești, dar nu mă vrei.
Nu mai suntem un cuplu adorat,
Povestea noastră a murit demult,
Sunt fericită, m-am eliberat,
Nu mai trăiesc al dragostei tumult
Pentru un om ce n-a știut vreodată
Cum se conjugă al iubirii verb.
Râzând pot declara: sunt vindecată
De dorul ce mă chinuia acerb!
Icoana ta îmi e acum străină!
Mă-ntreb dacă atunci când te iubeam
Și-ți dedicam trăirea mea divină
Înțelegeai vreodată ce-ți spuneam.
Cât mi-aș dori să știi că nu-mi mai pasă!
Rebotezată-n apa Blanduziei,
Azi m-am retras în casta preafrumoasă
Cu flori de vis, din lumea Poeziei.
poezie
de
Marilena Răghinaru
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice