Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
În parc
Iarăși pășind în vechiul parc,
O! Galbenă liniște și roșii flori.
Și voi sunteți în doliu, suave zeități,
Și-al ulmului tomnatic aur.
Nemișcată se-nalță în iazul albăstrui
Trestia, sturzul amuțește seara.
O! Atunci apleacă-ți fruntea
În fața năruitei înaintașilor marmore.
Comentarii
Un text în aparență nesemnificativ, care a fost totuși inclus în volumul "Sebastian în vis" de Trakl - și acesta este ca text introductiv aL secțiunii "Toamna singuraticului". Astfel, textul câștigă o semnificație programatică.
Acest lucru este subliniat de începutul relațional cu versul "Iarăși pășind în vechiul parc".
Suntem implicați într-o comunitate în sensul semnificației "Iarăși". Și cu asta se presupune că și noi știm despre care parc este vorba. În calitate de cititori familiarizați cu lucrările lui Trakl, putem presupune că este Parcul Mirabell, deoarece textul "Muzică în Mirabell" afirmă că "strămoșii din marmură sunt de culoare gri", aici: "În fața năruitei înaintașilor marmore". Cu toate acestea, imaginea iazului nu se potrivește cu parcul.
Poemul "În Hellbrunn" numește de două ori un iaz, deci suntem probabil aici în locul menționat. Dar este oare semnificativ? Cu toate acestea, este semnificativ faptul că suntem implicați de către autor în acest peisaj, iar acest lucru dă legitimitate textului de a fi atât de scurt.
În mod remarcabil, în al treilea vers, se invocă o comunitate complet diferită de cea dintre autor și cititor. Aici, acele "suave zeități", sunt abordate direct la persoana a treia plural și implicit trebuie să ne întrebăm dacă cititorii "obișnuiți" nu sunt mai degrabă excluși, chiar neștiutori, ci "zeii puși în locul lor?" Ei sunt zei îndoliați, pe care Trakl îi invocă aici și plânge cu ei "Și-al ulmului tomnatic aur". Încă o dată, putem considera că cititorul este mai degrabă exclus, nu și inclus unei naturi grăitoare, care seara tace, sub forma reprezentată de versul "sturzul amuțește seara". Cu toate acestea, există un "tu", dar este probabil să fie acela "pășind în vechiul parc". Și astfel suntem martori la un monolog, iar legitimitatea acestei poezii scurte este, astfel, de altă natură.
poezie clasică
de
Georg Trakl
din
Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk
, traducere de
Christian W. Schenk
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice