Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Marea mea dragoste, Marea...
Și te-aș face așternut, să îmi susuri printre vise,
Cu un clipocit de val, diminețile să-mi cânți,
Să-ți fiu țărmul liniștit, când sub geana nopții mi se
Nasc poemele de dor și de dor să mă descânți.
Și pe gleznă te-aș uita, ca pe-o tainică pomadă,
Să-mi miroasă pașii-a vânt și a alge-albastre-verzi,
Să mă-ncalți în catifea, pentru-o lungă promenadă,
Ca să nu te pierd în cer, tu, pe mal, să nu mă pierzi.
Scaldă-mi ochii în amurg, să-mi rămâi lacrimă vie,
Să te simt pe-obraz cum plângi, când povara ți-e prea grea
De atâtea jurăminte false. Dă-mi povara mie,
Să fiu mare,-n locul tău, dacă Dumnezeu o vrea!
Să nemărginesc albastrul, să-ți eternizez tăcerea,
În adâncuri neștiute, mă scufund fără regret.
Și de vei simți, pe valuri, cum mă sfâșie durerea,
Prinde-mă, de mijloc, Mare, să dansăm un menuet!
Și andante să ne pierdem, revenind mereu la mal,
Eu, perechea ta mireană, tu-logodnic ireal...
poezie
de
Violetta Petre
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice